Mobilitate urbană (II)

Ambuteiajul nu e un fenomen ce poate fi descris de o funcţie liniară. Viteza de deplasare scade într-o progresie geometrică, în raport cu numărul de vehicule care se deplasează pe o axă rutieră. Când avem câţiva zeci de metri distanţă între maşini, viteza de deplasare poate fi apropiată vitezei legale, dar când distanţa scade la câţiva metri (uneori chiar sub un metru), e foarte probabil ca viteza medie să scadă la 10-20 km/h. Vă propun ca înainte de a citi artcolul să vizionaţi o miniserie de 5 episoade, fiecare a…
Citeste tot »

Mobilitate urbană (I) – Contextul

Din anii ’90 oraşul nostru s-a transformat radical din punctul de vedere al structurilor economice. Această transformare s-a repercutat asupra structurilor spaţiale şi urbanistice, dar mai cu seamă, asupra mobilităţii urbane - a fluxurilor umane şi a practicii diurne a oraşului. Dacă în anii ’90 structura economică a Iaşului era dominată de industrie (cca. 80 de mii de salariaţi), cu principalii angajatori concentraţi în arealele platformelor industriale din est (cca. 50 de mii de angajaţi), sud (CUG) sau vest (Antibiotice), în prezent harta activităţilor economice e profund schimbată, mai ales…
Citeste tot »