UNDE ESTE VIITORUL CEL MAI CLAR AL IASULUI? (IasiNewDistrict – partea a II-a)

Cred că am căzut cu toții de acord că viitorul Iașului, (și nu numai) este în Industriile Creative. Dacă adăugăm aici cercetare, inovare și tehnologie, atunci putem vorbi de un viitor pentru Iași. Dar, pentru asta, lângă potențialul infinit pe care îl are Iașul, avem nevoie de un Proiect de oraș – un plan strategic de dezvoltare, de transformare și reabilitare a orașului de pe cele Șapte coline și a zonei sale metropolitate. Asta presupune nu doar o regândire șpațială, ci o repoziționare specială la noile realități economice, sociale, culturale, tehnologice și de mediu din lumea actuală. Ce spun eu actuală? Aceste concepte noi sunt teoretizate, aplicate și au demonstrat că sunt Viitorul, de cel puțin două decenii (și mai mult) în țările la care noi ne-am racordat.

Este de asemenea de înteles că ele trebuie adaptate specificului Iașului. Nu degeaba am spus de ”Orașul de pe cele șapte coline”, acest fapt implică multe considerente de care trebuie ținut seama în planificarea evoluției Iașului de la un oraș industrial decăzut la unul post-industrial. Dar nu trebuie să folosim ”specificul” Iașului drept scuze să nu facem nimic, ci să vedem în asta un imens potențial. Iașul este obligat să-și găsească un nou model pentru viitor, model care implică o industrie competitivă si diversificată, (înlocuirea oamenilor cu tehnologia și găsirea unor noi activități, în special în sectorul terțiar), care să creeze noi locuri de muncă care să le înlocuiască pe cele pierdute, o viață culturală conectată internațional, o mobilitate urbană contemporană, și un mediu înconjurător curat.

Noile motoare care conduc economia merg împreună cu știința, cultura și, ca regulă generală, cu preocupările imateriale. Capacitatea resurselor umane din industrie și sectorul serviciilor este necesară în cazul în care orașul vrea să fie competitiv. De asemenea Iașul trebuie să-și adapteze oferta de educație la circumstanțele moderne.

Încurajarea activității culturale este un factor care dinamizează orașul în interior și îl arată în lumea exterioară. În societatea contemporană, activitățile culturale, arta, sportul și loisirul constituie un adevărat termometru al vitalității colective, determinând atractivitatea unui oraș, contribuind la imaginea sa în străinătate, stabilind condițiile pentru adăugarea de noi activități.

Degradarea mediului înconjurător și deteriorarea habitatului au cauzat o pierdere a competitivității la nivel internațional și, prin urmare, depășirea acestui obstacol reprezintă o condiție sine qua non în creerea de noi locuri de muncă (prin dezvoltarea sectorului terțiar) și de atragerea de investiții pentru a face acest lucru posibil. Orașele concurează între ele pentru a atrage noi companii care caută locații alternative, astfel încât un mediu de calitate este oarecum legat de obținerea unui nivel mai ridicat de venituri. Viitorul este al orașelor care conduc lumea.

Dar aceste idei noi (noi în România) nu apar în spațiul public ieșean, nu sunt cunoscute, explicate și înțelese sau, de cele mai multe ori, se opun intereselor mărunte, de moment, a celor care conduc și acelor entități de tip mafiot ce se învârt în jurul sferelor de lidership.

Legat de toate aspectele, eu cred că dacă vrem să obținem alte rezultate decât până acum, trebuie să aplicăm total alte acțiuni, metode, alți pași și alte idei decât cele care nu au dus nicăieri. Să gîndim diferit. Și să gândim MARE!

Și nu trebuie să inventăm roata! Iașul nu este singurul oraș care s-a confruntat (sau se confruntă încă) cu aceaste probleme. Și putem ușor să nu repetem greșelile altora doar prin cunoașterea lor. Sunt puține aspectele nefuncționale de la noi de care nu s-au lovit majoritatea orașelor lumii civilizate. De fapt la noi ține mai mult de incapcitatea noastră de a dezvolta și dezbate idei noi, de a le coordona, aplica și, desigur, de incompetența, delăsarea, politicianismul celor care au ajuns pe diverse căi să decidă care sunt căile juste de urmat pentru punerea Iașului pe șinele dezvolării.

Să luăm cazul, (ne)specific al Iașului.

Cine mai crede că dacă faci străzi noi sau le lărgești ca să combați traficul, (deci poluarea și blocarea mobilității), nu obții și mai mult trafic? Exact cei care trebuie să le rezolve? Aceștia nu vor să știe că prioritatea contemporană de mobilitate este în ordinea asta: pieton, bicicletă, transport în comun, mașină!

–Printr-o intersecție/oraș trebuie să se deplaseze mai mulți oameni, nu mai multe mașini!–

Cine mai crede că trebuie încurajați investitorii lăsându-i să construiască masiv și haotic în mijlocul orașului? “Trebuie să încurajăm investitorii!”, se enunță cu emfază în ședințele administrației. De acord, dar hai mai înțâi să facem diferența clară între investițiile care sunt și în beneficiul orașului și a comunității, și cele care sunt doar speculanții imobiliare de moment, și care de fapt blochează tocmai dezvoltarea viitoare a orașului. Culmea, cele din urmă sunt – De ce oare?! – dubios spijinite de autoritățile municipale.

Se spune că dezvoltarea chiar în centrul orașului de capacități pentru sectorul IT, cu toate derivatele sale, “a adus civilzația în Iași”. Mă refer la așa-zisul complex urbanistic Palas. Dacă faptul că a creat o polarizare excesivă a circulației rutiere exact în zona unde nu era nevoie de asta, atunci da e o civilizație, dar una de anii ’60-’70. Dezvoltarea sectorului IT la Iași nu s-a produs pentru că au apărut acolo spații largi pentru birouri, ci pentru că doar acolo s-au construit. Astfel de facilități nu se dezvoltă nicăieri în felul ăsta. Trecând peste faptul că nici o administrație din lume nu încurajează construcții noi, masive, în centru, mai ales pe teren public (!!!) sau că, de fapt, gândirea inițială al acelui ansamblu era de locuire. Oricum el trebuia gândit înafara Centrului istoric. Iar Centrul istoric trebuie să devină o zonă pietonală, ambientală și culturală. De altfel acel mall și supermarket, care nu au ce căuta acolo, eu îl văd transformat în viitor un spațiu muzeal, cultural.

Cine mai crede despre clădirile industriale care au fost părăsite de industriile grele pe care, cu succes, dar mai ales fără succes le-au adăpostit, trebuie puse la pământ? Nicăieri nu se mai pune problema acestora la modul asta, să fie dărâmate, ci că, e mult mai bine, mai sustenabil, să le folosim, cât mai multe posibil, pentru noile scopuri care pot duce la dezvoltarea orașului.

Industriile creative presupun de cele mai multe ori, pe lângă obișnuitele birouri, tipuri de spații noi, diferite, neconvenționale. Spații largi, cu luminare specială, unde atât munca de birou cum e cazul IT-ului cât și cea de cercetare și inovare, creație artistică sau tehnologie pot astăzi să-și găsească locul cel mai favorabil în foste clădiri industriale.

În acest moment supra-aglomerarea clădirilor de bussines doar în zona centrală, duce deja la blocare, la sufocare. Orașul trebuie să respire și să ofere o nouă arie urbană unde să se poată dezvolta.

Care este zona cea mai potrivită unde s-ar fi putea planifica un nou district pentru acestea? Evident platforma fostei Zone Industriale. (Industriile clasice, cele grele, poluante, nu-și mai au locul în orașe ci la marginea lor.) Zona de lungul Bahluiului trebuie de asemenea să se întoarcă spre râu, cum de altfel trebuie să întoarcem tot Iașul spre râul său.

Aproximativ 300 de hectare de teren, chiar în oraș, cu multe spatii libere și spații verzi, hale, foste clădiri administrative sau clădiri tehnologice care foarte ușor sunt trasformabile aproape oricărei funcțiuni. Unele dintre ele sunt inedite și pot pune arhitecții, designerii, dar și pe cei care le folosesc în ipostaza de a fi mai creativi, mai inovativi mai productivi, mai sănătoși, ceea ce duce la creșterea standardului de muncă, de locuire, de viață. O zonă mixtă, atât spațial, cît și ca funcțiuni, dar și demografic și nivel al veniturilor.

Această zonă beneficiază de bulevarde largi, cu mobilitatea mare, transport în comun facil. În această zonă este loc și de spații verzi generoase, de spații pietonale largi și sigure, piste de biciclete legate de toate zonele orasului metropolitan, etc.

Astăzi un oraș de succes este simultan dezvoltat economic dar și important din punct de vedere cultural. Cele două sunt indisolubil legate. Cele mai puternice orașe din lume au această dublă funcție, o economie puternică și o activitate culturală vibrantă, diversă, și nu doar instituționalizată.

În acestă zonă, pe platforma unei foste fabrici de mobilă a apărut #Hubrica, o comunitate mică de artiști și mici antreprenori. În doar un an au reușit să dezvolte activități prin care să pună în valoare spații nefolosite, unde au organizat evenimente artistice diverse, artă performativă, proiecte civice, etc. Acest areal de hale părăsite, a fost un mediu propice pentru lucrări de StreetArt. Au avut la dispoziție suprafețe mari, unde au invitat artiști contemporani din strainătate, și unde, cu mijloace proprii au reușit să creeze o zonă ambientală interesantă, unică astăzi în România, cu peste 2000 de metri pătrați de lucrări de artă stradală valoroasă. Dar aceată inițiativă este oricând în pericol să dispară, datorita fenomenullui de gentrificare (acum chiriile sunt foarte mici) și în cazul în care acele spații ar intra în atenția unor tipuri de dezvoltări urbane perimate, de tip supermarket, hale pentru materile de construcții, angro-uri de marfuri chinezești și altele, care au fost construite în această zonă.


Propun, (după modelul Bilbao), inființarea unei asociații (o companie) a tuturor proprietarilor din această zonă, inclusiv Primăria Municipiului Iași, Consiliul Județean, și în care să intre și universitățile ieșene. Această companie să elaboreze cât mai repede, printr-un Consiliu director format din reprezentații acestora și specialiști, un plan de dezvoltare strategică a zonei, să urmărească și implementeze direct acest proiect pentru Iași. Strategia va urmări dezvoltarea durabilă, de oraș nou, modern, bazat pe distribuția echitabilă a intereselor private cît și publice. Proprietarii vor putea valorifica la maxim terenurile și/sau clădirile deținute, ținând cont de necesitatea creerii de spații publice – culturale, învățământ și cercetare, cu pietonale și spații verzi – și de mobilitate (cale ferată/metrou, rutieră, piste de biciclete, transport public), comerț, loisir, locuire etc. Să urmărească creșterea atractivității orașului pentru bussines, cercetare, inovare, creerea de noi tipuri de activitați și deci noi locuri de muncă. Pe scurt, o creștere a veniturilor și a calității vieții, care să dea noi surse de speranță și entuziasm ieșenilor pentru viitor.


 

Zona Industrială denumită de acum #IasiNewDistrict trebuie de asemenea să adăpostească, în imobile existente sau noi, și spații expoziționale și muzeale.

Imagine din turnul de racire 1, CET Tudor

Ideea numărul unu pentru Iași este propunerea ca la CET Tudor, aflat chiar la intrarea în această zonă – și care este proprietate a Primăriei Iași, deci proiectul poate fi inițiat imediat – să se edifice un obiectiv major, care să fie un motor de atracție, de vizibilitatea internațională, acel proiect contemporan simbolic de impact care să pună Iașul pe harta culturală mondială.

L-am denumit MUZEUL STIINTEI SI TEHNOLOGIEI. (Sau Muzeul Cercetării Tudor – MCeT.) Se poate gândi și edifica în etape, obiectivul mai funcționând doar parțial, iar acest lucru nu este deloc un impediment. Sunt multe asemenea locuri tehnice funcționale în lume care sunt accesibile publicului. Turnurile de răcire sunt spectaculoase și pot primi diverse funcțiuni culturale, cum ar fi bibliotecă, sală de concerte, de expoziții, etc. Și avem patru astfel de turnuri. De asemenea turnurile de fum pot fi pictate tematic, se pot construi în jurul lor structuri spațiale spectaculoase, accesibile prin scări și lifturi panoramice.

CET-ul și turnurile sale sunt vizibile din aproape orice colț al Iașului. Încercați să vă uitați spre el, din orice lor din oraș în care vă aflați, pentru că sunt șanse mari să le vedeți. Se poate organiza imediat un muzeu al tramvaiului — sunt necesare doar câțiva zeci de metri de linie de rulare direct din linia de tramvai a rețelei de transport în comun prezentă chiar lîngă obiectiv. Exponate avem adunate în ultimii ani din toata Europa. (De asemenea poate fi și un muzeu feroviar, al aviației, etc).

Muzeul Stiinței și Tehnicii din cadrul Complexului Muzeal Moldova are multe exponate adunate în timp pentru inființarea unui muzeu industrial și deci acesta poate fi aici și chiar administrat, sau nu, de această instituție.

Din acest punct va pleca prima linie de Metrou Ușor (/Urban) care să lege IasiNewDistrict de localitățile din ZMI și de Aeroportul Internațional. (Linie de care ferată care este contruită deja în zonă și care astăzi se leagă de rețeaua CFR.) De altfel, cel mai mare exponat al Muzeului va fi Prima stație a Metroului Metropolitan Iași.

Lumea de mâine este o lume a cunoașterii. #IasiNewDistrict este transformarea celor aproximativ trei sute de hectare de teren industrial într-un district inovator care oferă spații moderne pentru o concentrare strategică a activităților intensive bazate pe cunoaștere. Această inițiativă este, de asemenea, un proiect de renovare urbană și un nou model de oraș care oferă un răspuns la provocările reprezentate de noua societate bazată pe cunoaștere. Un district al tehnologiei și inovării. Laboratoare pentru cercetare și experimetare – în medicină, IT, micro-biologie, genomologie, neuroștiințe, nanotehnologii, enegii alternative, etc – cu suportul și pentru universitățile ieșene. The sky is the limit!

Să nu mai aud scuze! Să nu mai aud că nu se poate! Să nu mai aud că nu sunt bani! Să nu mai aud că acolo sunt terenuri și interese private! Se poate, dacă gîndim mare! Pe oricine-l mai aud că nu se poate, că noi nu știm, că noi nu ne comparam cu nu știu cine, îl acuz de primitivism, de ticăloșie și de trădare!

Se găsesc bani europeni pentru cercetare, sunt grand-uri, programe internaționale și ale companiilor private. Clădirile care găzduiesc spații de învățămînt și cercetare nu trebuie să fie obligatoriu ale universităților sau institutelor. Pot fi și închiriate de la dezvoltatori imobiliari care le-au construit în acest scop. (Vezi cazul clădirii RomTelecom – care deși nu este potrivită este închiriată de UAIC pe bani mulți.) Chiar cred că pot fi administrate mai bine de entități private.

Domeniul IT este o industrie modernă care se dezvolta cu rapiditate la Iași – și trebuie imediat să setăm orasul pentru a fi și mai competitiv în competiția cu alte orase din regiune, pentru a profita de tentinta actuală de creștere. Este domeniul care este indispensabil și care nu lipsește din nici unul din domeniile cunoașterii mai sus meționate, de la neuroștiințe la arte vizuale, și de la medicină la robotică și realitate virtuală.

T H I N K   B I G,  A N D   A C T   B O L D L Y !

Social Share Toolbar