Pentru a avea loc să respire economic, Iaşul are nevoie de o zonă în care să propună investitorilor să construiască, conform planului lor de afaceri, spaţii de bussines, retail, birouri mari şi mici pentru start-up-uri, IT&C, eventual un campus universitar şi un cartier pentru tineri. Este nevoie de un “City”, unul contemporan în care să se poată munci şi locui.

Investitorii care vin la Iaşi (şi care trebuie şi cautaţi, şi invitaţi, nu doar aşteptaţi), trebuie să găsească aici o zonă unde reglementările sunt simple şi clare, iar autorizaţiile de construire se pot emite imediat. În centrul oraşului autorizaţiile se obţin foarte greu, terenul este foarte fărâmiţat, este Zonă protejată, adică este nevoie de avize peste avize (cel pentru monumente, de la Ministerul Culturii durează şi câţiva ani), nu există străzi şi utilităţi dimensionate corespunzator. Se lovesc de multe interese şi confuzie, iar asta duce la corupţie, ceea ce descurajează din start orice investitor onest.

Acest nou cartier trebuie reglementat corect şi contemporan din punct de vedere urbanistic, cu spaţii publice, multe spaţii verzi adiacente, dar mai ales să aibă deja utilităţi şi accesibilitate şi legătură bună cu Centrul Istoric al oraşului.

Districtul modern, cultural (un mare muzeu, Operă nouă), retail şi bussines, mai ales în industrii creative – care sunt singura şansă de dezvoltare a Iaşului, împreună cu Universitatea Iaşi unită – şi pentru ca oraşul să poata respira, ar trebuie propus pe platforma fostei Zone Industriale.

Axa Iaşului istoric, Copou – Lăpuşneanu – Cuza Vodă – Palat – în viitor amenajarea râului Bahlui, nu mai are continuare. Această amenajare a Bahluiului trebuie altfel făcută (şi continuată şi dincolo de podul Tudor Vladimirescu), nu cum se propune acuma. Amenajată cât mai natural, pentru loisir, jogging, piste de biciclete, dar pe toată lungimea oraşului. Astfel, partea şi mai bună e că ar putea avea continuare dublă. Aval (NewDistrict) şi amonte (spre zona de sport şi locuire din Alexandru).

Continuitate Axei cultural-istorică în aval de Bahlui, Universitatea Tehnică este spre şi pe arealul Splai Bahlui Drept – Zona Industrială, de care vorbim.

Mie (de ce doar mie?) mi se pare cea mai potrivită zonă care poate să continue această axă.

Cum spuneam, avem nevoie de ajutorul unei corecte amenajări a Bahluiului. La ieşirea din Iaşi, Bahluiul are o forma mai liberă, ondulatorie. Dacă Bahluiul este curat şi amenajăm corect şi acea zonă, cu piste de biciclete, poduri, acea zonă va fi minunată să poţi face orice. Să munceşti, să locuieşti, să fii student, să creşti. Această zonă asigură o legătură directă şi rapidă spre Aeroportul Internaţional, pe viitoarea şosea de centură care trece exact pe la capatul acestui district. De asemenea se poate amenaja o nouă gară feroviară în zona CET pentru un tren urban (care mai târziu poate fi îngropat pentru a deveni metrou), care se poate face din această zonă legătura – având calea ferată deja existentă! – cu toată Zona Metropolitană care are acum acces la calea ferată a CFR-ului. Poate aduce oamenii în oraş de la Valea Lupului, Leţcani, Ciurea. Aşa se justifică şi autogara plănuită a se construi în zona garajului regiei de transport. Deci Cet-ul e al nostru. Facem acolo un Muzeu, neapărat cu un mare arhitect al lumii. Poate fi de ce nu o franciza Guggenheim sau Louvre. Sau Muzeul Comunismului, anunţat de Preşedinte. Desigur Muzeul Potromului/ Holocaustului din România trebuie să fie la Iaşi! Trebuie să luptăm pentru acest/e obiective. Bucureştiul ne este dator!

Dacă o administraţie competentă va ruga personal pe toţi cei care deţin terenuri în zonă, aceştia vor înţelege să construiască după un plan urbanistic contemporan, sunt convins că acolo se va construi mult, şi se va construi frumos şi modern, ca în orice oraş civilizat. Desigur este nevoie de consultări şi discuţii publice reale şi pe proiecte concrete.

Marele avantaj este că zona este deja dotată edilitar la nivel de zonă industrială, are deja toată infrastructura de bază, cu bulevarde largi, cu multe spaţii adiacente verzi, proiectat cu grijă pentru pietoni şi biciclişti, cu piste largi şi sigure.

De câte argumente mai avem nevoie pentru a nu omorî (prin sufocare) Centrul Istoric?
Evident că şi acesta trebuie imediat supus unei regenerări urbane în întregul său, evitând pe cât posibil fenomenul de gentrificare.

Social Share Toolbar