Bahlui.ro prezintă ieșenilor un scurt interviu, în care domnul Laurențiu Rădvan, prof. univ. dr. în cadrul Facultatății de Istorie, UAIC Iași abordează una dintre cele trei idei de dezvotare a Think Thank-ului, urbanismul.
Care este cea mai mare problema a Iașiului din prezent din punct de vedere urbanistic și cum ar putea fi aceasta rezolvată ?
Principala problemă la acest moment – și aici cred că întrunesc asentimentul tuturor colegilor care au preocupare în direcția urbanismului – este lipsa unui Plan de urbanism general (PUG), document care ar trasa direcțiile de dezvoltare ale orașului pentru cel puțin un deceniu de la momentul adoptării. Lipsa PUG-ului face ca orașul să se dezvolte haotic, pe bucăți, neunitar, fără viziune, lucru care are consecințe pe termen lung pe mai multe planuri, inclusiv economic și social. În concluzie, un prim pas ar fi adoptarea acestui important document (în care să se țină cont de prioritățile orașului, ca și de protecția centrului istoric și a monumentelor), apoi urmărirea strictă a respectării/implementării sale.
Ne puteți oferi un exemplu de o măsura luată într-un oraș care a adus beneficii vizibile în ceea ce privește dezvoltarea urbană?
Nu mai are sens să dau exemplul orașului Oradea pentru România. Se poate adăuga Sibiu, dar și Alba Iulia. Orașele din spațiul extracarpatic pot fi date ca exemplu de „așa nu”!
Care sunt monumentele istorice ale Iașiului care nu sunt puse în evidență așa cum ar trebui? Cum considerați că poate fi schimbat acest aspect?
Imaginea Palatului Culturii a tot fost afectată, ba de construcțiile comuniste, ba de ridicarea ansamblului Palas, monumentul fiind scos parțial din poziția de cap de perspectivă dinspre Copou, doar turnul Palatului rămânând în această situație (recent a existat riscul ca și acest lucru să dispară). În afara Palatului, care rămâne monumentul simbol al Iașilor, o serie de biserici se află în situația de nu fi puse adecvat în evidență sau sub riscul de le fi afectată vizibilitatea: Trei Ierarhi (bijuteria arhitectonică a orașului), Barnovschi (cu turnul aferent = cap de perspectivă dinspre Podu Roș). Aș adăuga strada/zona Cuza Vodă care oferă posibilitatea unui site mai compact cu construcții vechi, care este complet neglijată, deși are mare potențial.
Cum ar putea contribui cetățenii la dezvoltarea sustenabilă a orașului Iași?
Ieșenii pot contribui prin implicare în dezbaterile privind dezvoltarea orașului (a străzilor, cartierelor) și prin susținerea unei creșteri durabile și sustenabile. Sunt cuvinte moderne și frumoase, dar care – din păcate – nu își prea găsesc aplicare în Iașii anilor 2020. La cum merg lucrurile, orașul se îndreaptă într-o direcție greșită.
Cum vedeți dezvoltarea Iașiului în următorii 5 ani?
Greu de spus, dacă nu se schimbă direcția actuală. Dacă mergem pe ceea ce avem acum, ne îndreptăm spre un blocaj. Se construiește peste tot, fără vreo regulă clară și se încurajează transportul cu mașina personală, deci traficul va fi și mai aglomerat. Pașii timizi făcuți în direcția îmbunătățirii transportului în comun nu sunt suficienți. Traficul și șantierele vin la pachet cu poluare în creștere, iar acest aspect ar trebui să îngrijoreze în contextul actualei epidemii, când specialiștii au făcut o corelare între nivelurile ridicate ale poluării și număr mare de cazuri de contaminare! Dacă din 2020 vom schimba direcția, dacă vom încuraja transportul în comun (cel alternativ, în ansamblu), vom avea PUG, vom continua reabilitarea monumentelor și vom intra și în siturile istorice care au mai supraviețuit în oraș, vom atrage mai multe investiții, vom integra mai bine suburbiile cu orașul, atunci am avea perspectiva unui Iași mai plăcut pentru locuire, deci oameni mai fericiți și dornici să se așeze aici.
Leave a Reply