Sunt convins că proiectul va fi doar o fiță! Un avantaj, care e și invocat de autorități, ar fi faptul că acest pasaj va reduce timpul de traversare a intersecției. Însă, avantajul acesta e anihilat de capacitatea investiției de a induce trafic, dar și de potențialele întârzieri generate de cele două sensuri giratorii încastrate în […]
Despre solidaritatea regională
Desfăşurarea acţiunilor privind combaterea COVID-19 a scos la iveală fragilitatea sistemelor sanitare judeţene. Nu mă refer neapărat la problemele ce erau deja evidente, cele de natură infrastructurală, cât mai ales la dificultăţile apărute în sistemul de guvernanţă din acest domeniu – un sistem căruia îi lipseşte un nivel regional de gestiune. Informal, acesta există şi funcţionează în perioadele normale […]
Mobilitate urbană (IV)
Iaşul evoluează rapid către o structură urbană de tip metropolitan, iar noi, locuitorii, trebuie să ne asumăm şi comportamentele adecvate de mobilitate urbană! Am încheiat a treia parte a articolului scriind despre necesitatea construcţiei unei centuri nordice a oraşului, alta decât cea în regim de autostradă, prevăzută şi în masterplanul de transport, (extrem de) orientativ, […]
Mobilitate urbană (III)
Evit să vin dimineaţă în Păcurari, pentru că 80% dintre comenzi sunt pentru Universitate, mi se destăinuie taximetristul. Dacă rămân în Copou, nu mai am clienţi până dincolo de ora 10! De ce există această concentrare a traficului dinspre Păcurari către Copou? Pentru că mai bine de o treime dintre cadrele didactice ale Universităţii îşi au […]
Mobilitate urbană (II)
Ambuteiajul nu e un fenomen ce poate fi descris de o funcţie liniară. Viteza de deplasare scade într-o progresie geometrică, în raport cu numărul de vehicule care se deplasează pe o axă rutieră. Când avem câţiva zeci de metri distanţă între maşini, viteza de deplasare poate fi apropiată vitezei legale, dar când distanţa scade la […]
Mobilitate urbană (I) – Contextul
Din anii ’90 oraşul nostru s-a transformat radical din punctul de vedere al structurilor economice. Această transformare s-a repercutat asupra structurilor spaţiale şi urbanistice, dar mai cu seamă, asupra mobilităţii urbane – a fluxurilor umane şi a practicii diurne a oraşului. Dacă în anii ’90 structura economică a Iaşului era dominată de industrie (cca. 80 […]